Recenzie ,,Bivolul nopții"- Guillermo Arriaga

Titlu: Bivolul nopții 

Autor: Guillermo Arriaga

Traducere din limba spaniolă: Liliana Pleșca Iacob

Anul apariţiei: 2017

Editura: Vellant

Colecția: Endor Fiction

Număr pagini: 320

ISBN: 978-606-980-022-5

Descriere: ,,Un roman cinematic, cu atmosferă densă, fascinantă. O plasă de secrete în care personajele se prind singure, țesută de un maestru al genului.” The Miami Herald

Într-un Mexico City sălbatic și ploios, doi tineri iubesc aceeași femeie. Carismaticul Gregorio, prietenul lui cel mai bun, Manuel, și misterioasa Tania sunt prinși în vârtejul unui triunghi amoros care trece granițele dintre pasiune și nebunie, gelozie și violență, nihilism și autodistrugere. Sexul e peste tot, iubirea pare imposibilă, secretele și frica merg mână-n mână. Guillermo Arriaga scrie un roman puternic, tensionat, tandru și amenințător ca respirația bivolului nopții din visele lui Manuel.

,,Guillermo Arriaga duce thriller-ul detectivistic la înălțimea literaturii de primă clasă. Este printre puținii scriitori în mâinile cărora temele universale revizitate explodează de energie nouă. José Luis Trueba Lara

,,Cu literatura lui Arriaga se petrece ceva uimitor: se autoalimentează cu teme și personaje, găsind drumuri noi în interiorul acelorași teme, iar rezultatul este o operă de maestru.” Amarantxa Ferrari

Guillermo Arriaga este scenaristul multipremiat al filmelor Iubiri și câini, 21 de grame și Babel, regizate de Alejandro González Iñárritu.

   Nici nu știu cum aș putea să încep recenzia cărții. Abia am terminat-o și simt așa un gol în coșul pieptului, acel gol care îți rămâne după ce termini o carte bună. Bivolul nopții e una din acele cărți care, vorba mea când sunt surprinsă sau nu înțeleg ce se întâmplă, ,,te face la psihic".

   În primul rând, Bivolul nopții se citește ușor datorită stilului simplu, poate sobru, anticalofil al autorului, dar și pentru că așezarea e în pagină e unică, uneori cu spații mari între paragrafe și dialoguri. Simt că această carte are mai multe mistere decât am putut eu să identific și nu vorbesc despre povestea în sine, ci de felul în care este structurată. O sa vă las pe voi să-mi descoperiți misterul, dacă este vreunul, după ce citiți cartea :).

   Pentru al doilea punct o să menționez de ce mi-a plăcut această carte. Inițial, am descoperit cartea la una din colegele mele și, în sfârșit, după rugăminți și așteptări, am reușit să o fac să îmi împrumute și mie cartea :)) Recunosc că am luat câteva spoilere pentru că muream de curiozitate, însă asta nu m-a împiedicat să nu rămân șocată la fiecare pagină din carte.

   Bivolul nopții este despre moarte și nebunie. Întreaga acțiune se învârte în jurul a trei, să zic patru, personaje: Gregorio, Manuel, Tania și Margarita. Gregorio este un adolescent sensibil, ce are adeseori vedenii și coșmaruri despre urechelnițe și acest bivol care îl urmărește și care, odată cu sinuciderea sa, creează un domino al geloziilor, vinovățiilor și chiar a nebuniei. Tania este iubita lui, fata cu un caracter puternic, care obișnuiește să fugă de acasă și să se facă nevăzută. Margarita este sora lui, cea căruia îi încredințează cutiile sale ce adăpostesc roadele nebuniei pe care o trăiește. Iar în final, Manuel, prietenul lui cel mai bun cu care îl înșală iubita lui și pe care ajunge să se răzbune într-un mod în care nici nu m-aș fi gândit.

   Acțiunea este relatată din prisma lui Manuel, cel care resimte cel mai tare urmările morții lui Gregorio. Acest Gregorio, care este văzut doar prin ochii lui Manuel, se joacă în nebunia lui cu psihicul prietenului său. Îl face să  își tatueze pe bicepsul stâng împreună cu el un bizon albastru ce ar trebui să simbolizeze prietenia lor; îi povestește despre urechelnițele și bivolul nopții ce îl chinuie noapte de noapte. Ajunge chiar să îl amenințe cu faptul ca bivolul nopții îi urmărește pe amândoi.

   Dacă la început, nebunia era identificată cu Gregorio și normalitatea cu Manuel, vinovăția și gelozia ce pune stăpânire pe el îl face pe Manuel sa devină la fel de nebun ca și Gregorio. Începe să primească anume scrisori de la Jacinto Anaya, unul din prietenii pe care Gregorio și i-a făcut în timpul șederii sale în spitalul de psihiatrie, și în nebunia sa pe care îl cuprinsese, leagă mesajele și indiciile din cutia pe care o ținuse Margarita ascunsă, iar astfel află că Tania era cea care îl mințea, având o relație atât cu Gregorio, cât și cu Manuel.

    Manuel resimte în fiecare noapte răsuflarea bivolului nopții în ceafă, știind că acesta este însuși moartea. Pe parcursul acțiunii, el însuși ajunge la concluzia că  ,,nebunia este mai cumplită decât moartea" și i se dezvăluie faptul că atât Gregorio, cât și Tania și Margarita au frică de dânsul. 

    În final, Tania este dată dispărută, Margarita este nefericită lângă noul său iubit, iar Manuel lucrează pentru șeful unui motel la care el obișnuia să vină cu Tania. Drept urmare a tuturor sufletelor pe care le-a rănit și a tuturor nopților pierdute în brațele altor femei, Manuel ajunge să fie neîmplinit sentimental, așteptând noapte de noapte întoarcerea Taniei la dânsul.

    Pentru mine, Bivolul nopții a fost una din cărțile care ,,m-a făcut la psihic", nu m-a lăsat să dorm noaptea și mi-a învârtit mintea pe dos. Finalul rămâne deschis cu concluzia lui Manuel că moartea îi dă târcoale și astfel mă lasă cu un ușor gust amar. Mi-aș fi dorit mai mult după atâta mister și acțiune, însă trebuie să mă mulțumesc și cu atât. Bivolul nopții este despre moarte și nebunie, despre vinovăție și gelozie, despre cum cădem pradă propriilor gropi pe care le săpăm pentru ceilalți. Recomand cartea asta din toată inima pentru subiectul și stilul său original, pentru personaje și pentru felul în care autorul țese acțiunea astfel încât să te țină în priză la fiecare pagină.